In 1957, Organizatia Mondiala a Sanatatii (World Health Organization), a definit si integrat dependenta si obisnuinta(habituation) ca si componente ale abuzului de droguri.
Diferenta dintre aceste doua categorii este destul de mare, desi usor de confundat:
-dependenta e starea de consum repetat sau cronic, al unui drog (natural sau sintetic). In stadiul acesta individul doreste puternic continuarea administrarii drogului si cauta sa-l procure prin orice intermediu; are tendinta puternica de a creste doza ceea ce poate duce la supradoza; devine dependent si de efectul pe care drogul il are asupra psihicului; efectele daunatoare se exercita asupra lui si aspura celor din jur;
-obisnuinta(drug habit) e starea cauzata tot de consumul repetat,dar in starea asta individul are doar placerea de a consuma, e absenta “nevoia”,foarte slaba dorinta de a creste doza,psihic ii face placere doar efectul pe care il are drogul asupra sa dar nu se pune problema dependetei psihice,si efectele daunatoare,daca sunt,sunt doar pentru el.
Un drog cauzeaza dependenta pentru ca intra in “sistemul de rasplata” a creierului, care in mod obisnuit produce dopamina si serotonina atunci cand ne satisfacem o trebuinta primara (mancare,sex,interactiune sociala) si astfel,pacaleste creierul ca experimenteaza o placere, astfel, dupa o perioada prelungita de “pacaleala”, creierul, privat de substanta care-i oferea acele stari, se manifesta spunandu-ne ca mai vrea…
Dar aceste dependente au fost folosite in trecut pe o scara foarte larga pentru manipularea maselor cu sens de marketing,si anume:
-heroina a fost folosita intre 1898 si 1910 pentru a trata dependenta de morfina si ca…sirop de tuse
-pana in 1903,Coca-cola avea ca energizant 100mg de cocaina,ceea ce se pare ca a prins la public…
-in al doilea razboi mondial,nemtii aveau in meniul zilnic ciocolata cu amfetamina(speed) care sporeste foarte mult atentia si face individul sa fie extrem de concentrat in ceea ce face;
Definitie:
Dependenta psihică este o stare caracterizata prin dorinta nestapanita de a reinnoi luarea unui drog fara ca sa urmeze in mod necesar o tendinta de crestere a dozelor sau fara sa apara un sindrom de dezobisnuire in caz de incetarea administrarii.
Importanţa factorilor psihologici.
Deşi consumatorii de drog sunt consideraţi ca personalităţi dizarmonice,nu s-a putut alcătui un profil psihologic al personalităţii consumatorilor de drog.Boyd(1971) subliniază capacitatea aproape paranoiacă a acestor indivizi de a se ridica împotriva autorităţii adulţilor,uneori împotriva grupului său. Dorinţa,”foamea de drog” joacă un rol important în cadrul oricărei teorii psihologice privind dependenţa de drog,această dorinţă influenţând foarte mult conduita persoanei, încât întreaga sa existenţă este dominată de aceasta.De aceea este foarte greu a se face o distincţie între factorii fiziologici şi psihoilogici,în ciuda concepţiei didacticiste a unei dependenţe psihologice şi a unei dependenţe fiziologice.
O altă caracteristică psihologică a tinerilor dependenţi de drog este aceea că ei sunt nişte personalităţi depresive cronice şi această depresie nu este totdeauna exprimată deschis.Asemenea tineri ar avea greutăţi în ceea ce priveşte procesul identificării sexuale şi ar avea un supraeu slab.Tinerii din această categorie ar avea dificultăţi în ceea ce priveşte procesul identificării sexuale.Imaturitatea afectivă ar fi de asemenea o caracteristică psihologică care ar determina la adolescenţii dependenţi de drog o slabă toleranţă la frustrare,anxietate şi dureri fizice,motiv pentru care ei recurg imediat la drog.Curiozitatea specifică adolescenţilor ar fi şi ea de asemenea incriminată.
Subliniind importanţa structurii persomanilktăţii Kaplan(1996) arată că abuzul de narcotice ar fi un model de adaptare a personalităţii dizarmonice şi imature,un comportament care reflectă imposibilitatea menţinerii echilibrului intrapsihic în condiţii de stres,motiv pentru care anxietatea şi depresia ar fi reacţii specifice.
Buck(1976) subliniază că de fapt numeroase tipuri de personalitate pot avea comportamente toxicofile în funcţie de contextul socio-cultural,mergând de la tipuri destul de echilibrate şi unde dependenţa se instalează doar incidental,până la personalităţi nevrotice sau psihotice.
Dependente de activitati
A.Dependenta de mall.
Moll-ul poate deveni un adevarat drog
Cu riscul de-a cheltui peste limita propusa, de a cumpara chiar lucruri nefolositoare,multe persoane merg la moll,chiar daca nu au o necesitate.Adesea ideea devine un adevarat ritual.
In SUA se vorbeste din ce in ce mai des despre dependenta de mall,situatie care la noi nu este atat de frecventa.
Se pare ca fenomenul se aseamana mult cu ceea ce vom descrie mai jos in gambling,iar cu cat timpul petrecut in Moll este mai mare fenomenul obisnuintei sau a dependentei se instaleaza.
Ar exista 3 faze ale fenomenului:
1 Faza initiala in care individul simte nevoia psihologica de a vizita marele magazin;
2 In faza a 2-a fenomenele de dependenta cresc in intensitate sub forma unei nevoi imperioase,devine nelinistit psiho-motor fenomene care nu dispar decat relundu-si ciclul vizitarii marelui magazin.
De obicei aceasta stare nu apare decat cand individul se afla in afara incintei magazinului si se linisteste odata cu o noua vizita.
3 Faza dependentei propriu-zise,in care fenomenele psihologice sunt atat de intense incat determina fenomene neuro-vegetative. Persoana este cuprinsa de o stare de nervozitate accentuata, care se manifesta prin agitatie, chiar agresivitate.necesitatea imperioasa de a se afla imediat in Moll.
Repetand la infinit intratul si iesitul din magazin,dependenta de Moll devine o adevarata dependenta patologica,mai ales ca „doza” va trebi mereu marita.
B.Gamblingul sau dependenta de jocuri de noroc.
Jocurile de noroc (gamblingul).Vom expune aici această patologie tipic sociopată şi căreia în ultima vreme i se acordă atenţie,nu ca unui viciu ci ca unei dizarmonii sociopate de personalitate.
Jocurile de noroc sunt o practică prezentă în toate societăţile şi în toate timpurile,o instituţie socială şi universală.Deşi este un comportament marginal se bucură de o mare acceptanţă socială (dar în funcţie de diferite medii sociale sau culturi).
În societate recompensa bănească este legată de muncă,aşa încât câştigul nemuncit,în urma jocului şansei este considerat ca ceva anormal şi vicios. Dostoievski portretizează pe jucătorul de cărţi ca pe un compulsiv,un adevărat drogat(ca desfăşurarea unui instinct iraţional).Freud a alcătuit un studiu asupra lui Dostoievski,insistând asupra caracterului de autopedepsire.Freud vedea jocul de cărţi ca pe un substitut al masturbaţiei,cu o dorinţă irezistibilă,urmată de plăcerea actului,după care rămâne cu un enorm simţământ de vinovăţie.Caracteristic pentru jucător este plăcerea de a juca,importanţa şansei şi imposibilitatea de a prezice rezultatele.
C. Prostituţia
Este o practică care deşi a fost mereu respinsă de către societate ea a fost prezentă în toate epocile şi pe toate meridianele.Naveclock Ellis studiind aspectele psihologice ale prostituţiei lansează celebrul dicton „în bordelurile unui mare oraş se învaţă mai multă psihologie decât în toate universităţile din Europa.Infantilismul lor psihic fac din întreaga lume un fel de puericultură,în care instituţiile sociale sunt personificate de reprezentanţii acestora.
Pe plan psihologic este vorba de peronalităţi deosebite,adeseori cu un mare grad de masochism,”protectorii” lor exploatându-le şi maltratându-le,dar acesta reprezentând totuşi o adevărată “nevoie psihologică” pentru a susţine „motivaţia” faptei lor.O mare parte dintre prostituate sunt personalităţi pasiv-dependente,atrase în mrejele prostituţiei datorită infantilismului psihic şi imposibilităţii lor de a se emancipa ca personalitate.
O categorie aparte dintre prostituate o constituie forme fruste de schizofrenie,în special forme simple,oligosimptomatice,cu o rezonanţă afectivă scăzuă. Un interes deosebit l-a constituit şi studiul psihologiei „clienţilor”.Ralph i-a împărţit în 2 categorii:
1.Personalităţi desechilibrate sau nevrotice care obţin satisfacţii sexuale numai având relaţii sexuale cu prostituatele;
2.Personalităţi singuratice care nu sunt capabile de relaţii heterosexuale şi chiar umane în general;Gibbens şi Gilberman remarcă frecvenţa isteriilor şi debilităţilor mintale printre clienţii bordelurilor.Autorii vorbesc la aceste persoane de un conflict al dependenţei şi independenţei în relaţiile cu mamele acestor persoane,lipsa unui model masculin de identificare.Este vorba de obicei de firi inhibate,resemnate,ataşate de mamă.Uneori,chiar căsătoriţi nu pot avea satisfacţii sexuale decât imaginându-şi anumite relaţii de desfrâu,uneori silind soţiile să se îmbrace sau macheze ca fostele lor partenere
D. Dependentele de substante:
Tinerii care manifesta trasaturi dominante de rebeliune, impulsivitate si nesiguranta se expun unor riscuri crescute de a deveni consumatori de drog. In mod frecvent ei manifesta o orientare hedonista si de aceea au dificultati In amanarea trebuintelor de satisfactie (Kim, 1981). Din prisma unor cercetari, s-a concluzionat ca toleranta la devianta reprezinta un predictor puternic atat pentru abuzul de alcool, cat si pentru drog.
Dependenta psihica este o manifestare si mai grava a narcomaniei. Potrivit expresivei descrieri pe care o dau narcologii acestei stari, narcomanul simte fata de narcotice „dragoste“: ca un indragostit, el se gandeste tot timpul la obiectul dorintelor sale, asteapta mereu intalnirea cu el si nazuieste catre el, se bucura daca intalnirea este pe punctul de a avea loc, se intristeaza si se enerveaza daca ea este amanata; este gata de orice ca sa fie mereu alaturi de narcotice (S. Belogurov, 1998).
Depersonalizarea, imbraca forme mai accentuate manifestate prin instalarea indiferentei, dezinteresului fata de munca, apatiei, modificarea afectivitatii, aparitiei instabilitatii si nervozitatii nejustificate, care culmineaza frecvent cu agresivitatea. Uneori, ca in cazul consumului de derivati de cannabis primele categorii de simptome alterneaza cu ultimele. Nervozitatea, excitabilitatea crescuta, labilitatea emotionala, tendinta spre conflicte, deteriorarea somnului sunt simptome tipice, care se intalnesc la toxicomani.
Substante psihotrope si substante stupefiante:
Ele cuprind psiholeptice (depresoarele), psihoanaleptice (stimulentele), psihodisleptice (halucinogenele) si hipnoticele.
I. Produse psiholeptice (depresoare) ale SNC (Sistemul Nervos Central) (opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele, tranchilizantele, metaqualona, etc.)
Depresoarele micsoreaza activitatea sistemului nervos central, incetinind functiile vitale si reflexele. Depresoarele calmeaza si, totodata, relaxeaza. in doze bine determinate, ele sunt utilizate in medicina, mai ales ca sedative si pentru a induce somnul. Exemple:
1.Opiacee
Opiumul contine aproximativ 40 de substante active diferite, numite alcaloizi. Alcaloidul principal este morfina. Morfina se extrage direct din macul alb sau din produsul intermediar.
2.Heroina
Heroina se extrage prin transformarea morfinei obtinute din opiumul brut, adaugandu-se diferite substante chimice Intr-un proces chimic simplu, in mai multe etape. Are o putere analgezica de de 10 ori mai mare decat aceasta. Heroina are, practic, acelasi spectru de actiune ca si morfina, in schimb are un efect analgetic de cinci pana la 10 ori mai puternic. In acelasi timp, heroina este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea intelectuala a omului si influenteaza starea sa psihica In sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii. Sub influenta heroinei, oamenii par a fi din cale afara de fericiti. Nevoile lor sunt complet satisfacute, au tot ce au nevoie.
II. Produse stimulente (amfetaminele, cocaina, crack-ul, khat-ul, anorexigenele, etc.)
Stimulentele stimuleaza sistemul nervos central si intensifica activitatea creierului si a unor centri nervosi din maduva spinarii. Anumite stimulente au pe plan international o utilizare terapeutica legala, cum ar fi de exemplu anorexigenele (reduc pofta de mancare) si unele medicamente pentru tratarea depresiunilor psihice.
.
1. Amfetamine – Droguri sintetice – Ecstasy
. Grupul ecstasy are �nsa si actiuni din grupa drogurilor stimulatoare si halucinogene.
Din punct de vedere biochimic, Extasy actioneaza asupra eliberarii asa-numitilor neurotransmitatori. MDMA pura are efect mai ales asupra neurotransmitatorului serotonina. Acesta influenteaza emotiile, activitatea noastra, impresiile senzoriale, activitatile motorii, asocierile (de la nivel cerebral – n.tr.), precum si senzatiile acustice si optice („Cu cat mai inviorat este omul, cu atat mai activ este sistemul sau serotoninergic. Cu cat mai activat e sistemul serotoninergic, cu atat mai activ este omul.” ).
Alti neurotransmitatori influentati de Ecstasy sunt: dopamina (emotii, motricitate, functii cognitive) si noradrenalina (stres, stimuleaza circulatia sanguina si respiratia omului).
2. Cocaina
Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor si plagilor. In trecut, cocaina a fost folosita ca anestezic local, azi in acest scop sunt utilizati derivati sintetici ai ei. Mecanismul de actiune al cocainei consta In inhibarea resorbtiei neuromediatorilor adrenergici In structurile de depozitare de la nivelul terminatiilor nervoase simpatice. Astfel, sub actiunea cocainei creste concentratia mediatorilor adrenergici de tipul noradrenalinei. Acestia vor determina o excitare adrenergica crescuta, deci vor creste tonusul simpatic general. Acest efect explica de ce cocaina poate fi utilizata, pe o perioada limitata, ca substanta ce creste performantele individului.
Efectele consumului apar dupa cateva minute si dureaza aproximativ 20-40 de minute, In functie de cantitatea luata si de puritatea substantei. Consumatorul simte o stare de euforie, dorinta de comunicare, o crestere a fortei fizice, gandire mai rapida si creatoare. Foamea si setea dispar, creste ritmul cardiac, pulsul si frecventa respiratiilor . Consumul frecvent si in doze mari duce la anxietate, tremor, iritabilitate, paranoia, somn agitat si neodihnitor, lipsa poftei de mancare.
Apar 3 stadii:
1. Stadiul euforic:
In cazul prizarii substantei, primele modificari euforice apar deja la scurt timp dupa administrare. Consumatorii sunt foarte bine dispusi si se simt fericiti. Starea lor de spirit se imbunatateste din ce in ce mai mult, astfel incat vor simti o nevoie crescuta de comunicare (logoree), urmata de o accelerare a proceselor cognitive (tahipsihie). In paralel, se manifesta o scadere progresiva a discernamantului critic, precum si pierderea sentimentului de distantare. Inhibitiile sunt inlaturate, dispare teama, contactele devin mai facile.
Stadiul euforic, al trairilor pozitive, caracterizat de statisfactie si fericire, este descris de catre consumatori ca scopul propriu-zis, ca efectul dorit al consumului, manifestat prin senzatia de fericire supraomeneasca si de o stare de multumire supranaturala, de un avant al tuturor sentimentelor, precum si de un covarsitor sentiment de uniune cu lumea – concomitent cu pierderea memoriei trairilor generatoare de conflicte si probleme. Cresterea mobilizarii, dezinhibarea, cresterea capacitatii de a stabili noi contacte, fanteziile de omnipotenta si stimularea sexuala fac si ele parte din stupoarea data de cocaina.
2. Stadiul de stupoare:
In cel de-al doilea stadiu, al stuporii, pe langa modificariile descrise anterior, apar frecvente aprecieri gresite ale realitatii, pseudohalucinatii, dar si halucinatii optice si auditive adevarate. In multe cazuri se descrie un tablou clinic paranoid-halucinant, cu idei de relationare fata de propriile trairi. Drogatii cu cocaina aud voci amenintatoare si dojenitoare. De multe ori afirma ca s-ar vorbi despre ei, ca s-ar sti totul despre ei. In plus, la unii dintre ei se instaleaza si halucinatii tactile sau mixte in care, de exemplu, cei in cauza simt prezenta unor animale mici sau a unor obiecte minuscule pe pielea lor; uneori, ei le si „vad”. Tulburarea constientei nu este semnificativa in timpul stadiului de stupoare.
3.Stadiul depresiv:
Stadiul al treilea, depresiv, se manifesta in principal prin oboseala, indiferenta si pasivitate, adesea infiltrate de ganduri si idei suicidare. Acest stadiu este un episod periculos al consumului de cocaina, deoarece apare riscul latent, necontrolabil al suicidului, ce se poate actualiza in mod iminent.
III. Produse perturbatoare sau halucinogene (cannabis-ul, LSD-ul, fencyclidina, mescalina, psilocybina, etc)
Halucinogenele actioneaza asupra sistemului nervos central si conduc la aparitia iluziilor senzoriale sau a halucinatiilor. Cunoscute si sub denumirea de „droguri psihedelice”, in randul halucinogenelor se inscriu, mai ales, cannabis-ul dietilamida acidului lisergic (LSD), fencyclidina, psilocybina si unele amfetamine substituite la nucleul benzenic. (Ecstasy, Adam).
1. CANNABIS SATIVA – Hasisul si marijuna
Efecte psihologice si influenta acestora asupra personalitatii:
In cele mai multe cazuri marihuana se fumeaza (acest lucru presupune un anumit tip de inhalare profunda, fara filtru, cu retentia pulmonara a fumului si consumarea rapida a tigarii), efectele psihologice manifestandu-se in cateva minute , datorita absorbtiei rapide prin plamani si a faptului ca ajunge cu rapiditate la creier.
Manifestarile psihologice sunt destul de variabile ca raspuns la consumul de canabis. Variatiile de dipsozitie pot include rasul, aspectul hilar si euforia. Distorsiunile de perceptie pot include spatiul, timpul, distanta cat si sentimentul organizarii schemei corporale. Efectele psihice ale substantelor active din cannabis depind in mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului. Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (engl. „cannabis high”, „social high”). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, insotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate in curand de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire.
Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, rasul nemotivat alternand cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. . Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective. Consumatorul nu face fata intotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate avea ca si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa.
De asemenea, procesele gandirii se dezorganizeaza, aparand fragmentari, tulburari de memorie si comutari frecvente (instabilitate) a atentiei insotite de blocaje ale fluxului ideativ. Persoana poate experimenta (inregistra) pierderea intr-o oarecare masura a contactului cu realitatea in sensul ca nu se implica emotional in ceea ce face. Aceasta poate conduce la o detasare considerabila cat si la depersonalizare. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declansa psihoze schizofreniforme.
2. THC ( tetrahidrocanabinolul) reprezinta unul din compusii psihoactivi ai cannabisului care are tendinta de a se concentra la nivelul creierului.
Individul traieste numai pentru a consuma drogul, are dificultati de socializare ,de comunicare verbala, se izoleaza sau se indreapta catre relatiile ce-i faciliteaza procurarea. Nu mai este capabil sa execute sarcini complexe care necesita concentrarea atentiei, capacitate de conceptualizare, coordonare psihomotorie (ex. conducerea unui automobil). Asocierea cu consumul de alcool favorizeaza aparitia lipotimiilor. Individul devine un pericol pentru el si ceilalti. Devine iresponsabil pentru actele sale, scade capacitatea de autocontrol, vointa, prezinta tulburari de gandire, dependenta determinand probleme financiare si legale.
Acest drog provoaca dereglari ale glandelor (glanda pituitara – cu afectarea senzatiei de sete, de foame, comportament sexual, presiune sanqvina , glanda tiroida, pancreasul, glandele sexuale –cresterea cantitatii de testosteron), ale hormonilor responsabili de crestere si dezvoltare, de nivelul energetic, ale organelor controlate de acestia (stomac, duoden, organe de reproducere – modificari de continut si cantitate a spermei, tulburari de potenta sexuala.
2. Halucinogene –LSD
Aproape toti oamenii care au incercat macar odata substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea crescuta a culorilor. Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, defapt, decat pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape intotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale. .). Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile individuale ale consumatorului fata de consum, cat si de sugestiile pe care le primeste din mediul sau social. Cine se asteapta ca LSD-ul sa actioneze ca un afrodisiac, nu va fi dezamagit.
Bibliografie:
1. Conf.univ. dr. Tudorel Butoi, psiholog „Este foarte util ca un fost consumator de droguri sa spuna altui consumator care este experienta prin care a trecut” – difuzat in emisiunea „Alege viata” din 3 februarie 2004;
2. Dr. Veronica Balasa – Sectia a IVa Postcura Toxicomani, Spitalul de Psihiatrie Balaceanca, “Factori precipitanti ai recaderii pacientilor cu o tulburare legata de consumul de opiacee dupa cura de dezintoxicare”;
3. Dr. Lucian Vasilescu Sectia de dezintoxicare nr. 16 ,”Sevrajul nu ameninta viata”, interviu difuzat in emisiunea „Alege viata” din 27 ianuarie 2004;
4. Dragan Jenica, ’’Dictionar de droguri’’, Ed. National,2000;
5. Dr. Shaffer si colaboratorii, ’’ Drugs and the brain’’, intreviu 2002
6. Dictionarul enciclopedic de droguri, Ed. M.I., 1995;
8. http://www.drugs-forum.co.uk
9. http://www.heroinaddictiondrugrehab.com
10. http://www.drug-effects.com
11. Voicu C., Dragan J., Manualul politistului antidrog, Ed.MI,1993
12. Dr.Cucu-Ioan “Problema-dependentei-psihologice-in-societatea-umana”. http://www.scribd.com
 |
||
|
||
Alina Tataru 